Despre Staţiunea Covasna
Atestată documentar în anul 1548, localitatea Covasna avea în anul 1567, 61 de case. În prezent, oraşul se întinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare de teren intravilan), de la râul Negru din şes până la vârful Lăcăuţi (1.777m), având 11.207 locuitori (2002), dintre care etnici maghiari 66,58 %, români 32,03 %, alte nationalitaţi 1,38 %. Pârâul Covasna împarte staţiunea în două. Aşezarea propriu-zisă este compusă din oraşul Covasna şi satul Voineşti, astăzi cartier al oraşului. Tot de oraş aparţine şi satul Chiuruş, aflat la 2,5 km către sud, locul de naştere al savantului orientalist Körösi Csoma Sándor.
Staţiunea Covasna beneficiază de resurse turistice importante, cu precădere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale şi carbogazoase, cu mare valoare terapeutică, a impulsionat atât dezvoltarea turismului balnear, cât şi a turismului montan, inclusiv cel de scurtă durată, de sfârşit de săptămână. Pe teritoriul staţiunii sunt valorificate izvoarele de apă minerală carbogazoasă, bicarbonatată, clorurat-sodică, feruginoasă, calcică, magneziană, hipotonă şi hipertonă.
Pentru explicarea numelui localităţii, au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibilă fiind însă originea slavă a denumirii: în limbile slave, "cvasna" inseamnă "acru", posibilă referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Această variantă este susţinută de frecvenţa mare în zonă a numelor de origine slavă: Lisnău, Boroşneu, Dobolii, Păpăuţi, Cernat etc.
Oraşul Covasna este cunoscut şi sub denumirea de „Staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate", datorită climatului blând, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate în bazele de tratament active, pe întreaga durată a anului. În 1882, apa minerală provenită de la izvorul Horgasz a fost medaliată la Trieste.
Poziţie geografică
Oraş balnear de interes naţional şi una dintre cele mai importante staţiuni balneoclimaterice din ţară, Covasna este situată în curbura Carpaţilor Orientali, partea sud-estică a judeţului cu acelaşi nume, la o distanţă de 35 km de oraşul Sfântu Gheorghe, 19 km de Târgu Secuiesc, 60 km de Braşov şi 250 km de Bucureşti. Oraşul este deservit de calea ferată Braşov-Breţcu.
Staţiunea Covasna beneficiează de resurse turistice importante, cu precădere naturale. Numărul şi varietatea resurselor hidrominerale şi carbogazoase, cu mare valoare terapeutică, conduc către dezvoltarea continuă a turismului balnear, ca principală activitate turistică din oraş.
Relief
Covasna este situată la o altitudine de 550 - 640 m de la nivelul mării, în zona submontană a Carpaţiilor de Curbură, înconjurată de Munţii Covasnei (Vrancei). Peisajul cu ''dealurile'' verzi oferă posibilitatea excursiilor, drumeţiilor, picnicurilor etc. Datorită reliefului foarte variat din zona Covasnei, se pot practica diverse tipuri de turism, cum ar fi turismul de vânătoare, traseele de mountain-bike, caiac-canoe, schi, alpinism. O destinaţie deosebit de frumoasă este Comandău, aflat la numai câţiva kilometri de oraş, de unde se poate ajunge pe Vf. Lăcăuţi, situat la o altitudine de 1.777m, fiind cel mai înalt vârf din judeţ. Iarna se poate schia, localitatea fiind dotată cu schi-lift şi echipament adecvat.
Alte înălţimi importante şi care prezintă interes în zonă sunt: Dealul Pilişce (920m), Vf. Şiclău (1113m), Dealul Gecse (569m), Pilişul Covasnei (1360m), Chiuzul Păpăuţului.
Partea de est submontană a văii Covasnei poartă numele de Valea Zânelor şi este traversată de o cale ferată îngustă care ajunge până la planul înclinat.
Clima
Covasna are un climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7°C. Media lunii iulie este de cca. 17°C, iar a lunii ianuarie, aproximativ -5°C. Precipitaţiile medii anuale ating 600 l/mp2, cele mai reduse înregistrându-se în luna febriarie, iar cele mai însemnate în lunile mai-iunie.
Staţiunea este adăpostită de curenţi şi vânturi puternice, datorită culmilor împădurite din împrejurimi. În staţiunea Covasna, se simte şi briza de munte, care provine din diferenţa de temperatură şi presiune atmosferică între munţi şi depresiuni.
Autobus
Cu microbuzele firmei ECOSIL puteţi călători pe ruta Covasna - Sfântu-Gheorghe, Covasna - Braşov.
Programul complet al autobuzelor şi alte detalii le puteţi găsi accesând pagina web: www.ecosil.ro.
Tren
În Covasna se poate ajunge cu trenul din direcţia Braşov - Sfântu-Gheorghe, până la staţia Covasna. Trenul circulă pe ruta Sfântu-Gheorghe - Breţcu.
Pentrul mersul trenurilor, vă rugăm să consultaţi rubrica "detalii".
Balta Dracului
Balta Dracului
Simbol al oraşului Covasna, Balta Dracului este o erupţie de noroi şi gaze (oxizi de carbon şi sulf), deschisă pentru public în 1881 şi folosită iniţial pentru tratament, oraşul intrând astfel în rândul staţiunilor balneoclimatice. Conform tradiţiei, în anii 1700, acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar în mod enigmatic s-a mutat în centru, lăsând în vechiul său loc un frate mai mic, "Mica Balta a Dracului". După opinia geologilor, Balta Dracului este o emanaţie de dioxid de carbon: apa minerală izvorată din adâncuri şi cea freatică sunt menţinute de gaze în vârtej, colcăind. În secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupţii: în 1837, 1857, 1864 şi 1885, cea mai mare fiind în anul 1837. În prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare erupţie având loc în 1984.
Statuia lui Kőrösi Csoma Sándor şi Casa Memorială din Chiuruş
Bustul lui Körösi Csoma Sándor se află în faţa Casei de Cultură orăşenescă Covasna. Este ridicat în memoria celebrului călător orientalist, fondatorul Tibetologiei, cel care a plecat pe jos, din satul său natal, în căutarea originilor poporului maghiar, considerată a fi undeva în Asia Centrală. Acest maghiar remarcabil a ajuns la graniţa de vest a Tibetului, dedicându-şi restul vieţii studiilor tibetane.
El a fost primul om care a realizat un dicţionar tibetan-englez şi a contribuit semnificativ la cunoaşterea acestei civilizaţii atât de puţin cunoscute până la aceea dată. A murit acolo, la poalele Himalayei şi este înmormântat tot acolo, în oraşul Darjeeling, India.
În Chiuruş, satul natal a lui Körösi Csoma Sándor, se poate vizita Casa Memorială Kőrösi Csoma Sándor.
Planul Înclinat - Şiclău
Monument tehnic unic în Europa, situat în zona Văii Zânelor, planul inclinat sau Şiclăul cum este numit de localnici, a fost construit din iniţiativa lui David Horn, de către inginerul Emil Lux în 1886.
Obiectivul a fost terminat de către baronul Groedel. Acest plan înclinat folosea forţa gravitaţiei pentru a transporta vagoanele încărcate cu lemne pe o pantă, fără a utiliza alte surse de energie. Cu toate că a funcţionat din anul 1889, inaugurarea oficială a avut loc în 1890. Macheta acestui monument tehnic excepţional a fost prezentată la expoziţia universală din 1896. Volumul de material lemnos transportat pe vremea când planul înclinat funcţiona la întreaga sa capacitate se apropia de 30 de vagoane, a câte 10 metri cubi.
Momentan, planul înclinat nu funcţionează, poate fi doar vizitat, iar pe sectorul de cale ferata Covasna - Subşiclău (Planul Inclinat), de vineri până duminică, circulă o mocăniţă (locomotivă cu aburi), care este folosită pentru agrement.
Cetatea Zânelor
Cetatea Zânelor este o veche cetate dacică situată pe un pisc montan, în apropierea oraşului Covasna, în partea superioară a Văii Zânelor. În prezent, sunt vizibile zidurile scoase la iveală de către arheologi prin săpături. Cercetările efectuate aici au scos la iveală numeroase fragmente de ceramică şi monezi datând din perioada dacică şi romană. Cercetătorii cred însă că cetatea a fost construită şi locuită cu mult înainte de acea perioadă.
Traseul până la cetate durează aproximativ 2 ore şi se poate parcurge pe câteva drumuri forestiere, cu porţiuni destul de abrupte, nefiind recomandat celor cu condiţie fizică neadecvată.
Muzee din judeţ
Muzeul Naţional Secuiesc
Muzeul este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituţie ştiinţifică, Muzeul Naţional Secuiesc şi-a propus cercetarea şi prezentarea comunităţii şi a memoriei culturale regionale din Ţinutul Secuiesc. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bun public al comunităţii secuieşti. În prezent funcţionează ca muzeu regional finanţat de Consiliul Judeţean Covasna şi constituie un important obiectiv turistic atât al judeţului, cât şi al întregului Ţinut Secuiesc.
Clădirile Muzeului, proiectate de Károly Kós, aflate pe strada cu acelaşi nume din municipiul Sfântu Gheorghe, găzduiesc biblioteca, secţia de ştiinţele naturii, cea de arheologie-istorie şi cea de etnografie. http://www.sznm.ro
Galeria de Artă „Gyárfás Jenő”, Sfântu Gheorghe
Ca secţie autonomă de artă plastică, cu sediul în clădirea „Bazarului” din centrul oraşului, Galeria gestionează şi expune sculpturi şi grafică din sec. XIX–XX. Expoziţia de bază, „Panteon”, conţine opere de Miklós Barabás, Jenő Gyárfás, Albert Nagy, Imre Nagy, artiştii coloniei de artă de la Baia Mare, Nándor Lajos Varga, Hans Mattis-Teutsch, Imre Baász, Sándor Plugor.
Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc
Găzduieşte colecţii şi expoziţii valoroase din istoria oraşului, a breslelor şi a meşteşugurilor. Alături de utilaje de intervenţie a pompierilor din sec. XIX–XX, Muzeul Breslelor se laudă şi cu o celebră colecţie de păpuşi în port popular, „Zsuzsi şi Andris”, (peste 350 exponate). Specialiştii Muzeului au făcut un punct de atracţie al oraşului şi din Studioul foto „Bogdan” de la sfârşitul sec. al XIX-lea, unde se lucrează numai la lumină naturală.
Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat
Acest muzeu etnografic în aer liber prezintă patrimoniul de arhitectură populară din judeţul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră şi de lemn, respectiv meşteşuguri populare tradiţionale şi valoroase expoziţii de artă populară şi de istorie locală. Colecţiile de maşini agricole şi de sobe din fontă sunt unice în felul lor. Muzeul este vestit şi datorită şcolii populare de artă, organizată de instituţie.
Muzeul Depresiunii Baraolt din oraşul Baraolt
Gestionează şi expune mărturii din domeniul istoriei mineritului şi breslelor, precum şi colecţii de istorie locală. Deţine piese rare din produsele glăjăriilor din Ţinutul Secuiesc şi ale olarilor din Bazinul Baraolt. În prezent, se lucrează la expunerea corespunzătoare a scheletului de mastodont, de trei milioane de ani, descoperit recent în cariera de lignit de la Racoşul de Sus.
Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala
Prezintă o colecţie unică din arta populară a maghiarilor din Moldova şi despre viaţa cotidiană a acestor comunităţi. Porturile populare, produsele meşteşugăreşti, interioarele tradiţionale mobilate caracteristic ne dau şansa să aruncăm o privire asupra modurilor de trai a comunităţilor din satele ceangăieşti. Alături de această expoziţie, o veche casă secuiască găzduieşte şi o bogată colecţie de etnografie şi istorie locală din Zăbala.
Muzeul Carpaţilor Răsăriteni
Cercetările din domeniile istoriei, arheologiei și etnografiei desfășurate de-a lungul timpului au dus la formarea și îmbogățirea patrimoniului național administrat de muzeu, care în prezent se ridică la circa 17.000 de poziții inventariate. Deși până în prezent accentul s-a pus pe salvarea și conservarea patrimoniului material mobil, muzeul își concentrează tot mai mult eforturile pe salvarea patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariție.
Factori de cură balneară
- Apele minerale carbogazoase, bicarbonate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale, uşor sulfuroase cu o mineralizare totală de 3.2-22.4g/l pe care le aplicăm sub formă de cură externă ca băi şi sub formă de cură internă ca ape buvabile, apele minerale de la Covasna, sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică (2.5 g/l);
- Mofetele: emanaţii de gaze naturale în principal bioxid de carbon 80-90%;
- Aerul puternic ozonat bogat în ioni negativi pe care îl aplicăm în cadrul curei de teren.
Mecanismul de acţiune
Mecanismul de acţiune al băilor şi mofetelor este în primul rând vasodilataţia periferică prin acţiunea directă a bioxidului de carbon asupra vaselor mici din tegument (capilare, arteriole) ceea ce duce la încălzirea tegumentului, dar şi vasodilataţia sistemică (musculară, cerebrală) prin inhalarea unei mici părţi din bioxidul de carbon din mofetă (2.5-9%), care pătrunzând în torentul circulator, se dizolvă în plasmă şi produce vasodilataţie în musculatura scheletică şi curculaţia cerebrală. Acest experiment prin care s-a dovedit şi vasodilataţia sistemică s-a făcut chiar la mofeta de la Hotelul Dacia din Covasna (metoda Clearence xenon 133) şi s-a constatat o creştere a fluxului muscular scheletic cu 40% şi o creştere a fluxului cerebral cu 75%. La baia CO2 se mai adaugă efectul mecanic al bulelor de CO2 (micromasaj) şi efectul termic al apei.
Prin aceste efecte vasodilatorii scade tensiunea arterială, se îmbunătăţeşte activitatea inimii prin scădere presarcinii, creşte circulaţia periferică şi sistemică, se îmbunătăţeşte capacitatea de rezistenţă la efort şi creşte capacitatea de concentrare.
Indicaţii
- Afecţiuni cadiovasculare ca HTA esenţială st. 1 şi 2.; sechelari de la AVC; cardiopatia ischiemică cronică dureroasă şi nedureroasă; sechelarii de infarct miocardic la minimum 3 luni de la externarea din spital; insuficienţă mitrală şi aortică compensată; valvulopatii operate la minimum 3 luni de la operaţie, stări după flebite superficiale şi profunde, boală varicoasă, ulcer varicos; arteriopatii prin ateroscleroză; tulburări curculatori periferice;
- Afecţiuni ale tubului digestiv – gastrite cronice hiperacide, ulcer gastroduodenal, dischinezie biliară, colecistite cronice litiazice şi nelitiazice, stări după ficat operat, pancratite cronice;
- Afecţiuni metabolice – diabet zaharat;
- Afecţiuni ale sistemului neuropsihic – nevroze;
- Afecţiuni reumatice: reumatisme cronice degenerative şi inflamatorii;
- Afecţiuni ginecologice: metroanexite, sterilitate;
În cadrul acestor afecţiuni, se face cură profilactică, terapeutică şi recuperatorie
Pe lângă terapia cu factori naturali de cură, bolnavii care vin la Covasna mai beneficiază de o serie de proceduri ajutătoare de electrofizioterapie, inhaloterapie, kinetoterapie :
Electroterapie (joasă, medie şi înaltă frecvenţă), ionogalvanizare,curenţi diadinamici, Tens, Trabert, băi galvanice, curenţi interferenţiali, unde scurte, ultrasunete, câmpuri magnetice;
Proceduri de termoterapie: solux, parafină, unde scurte, biostimulare laser;
Proceduri de hidroterapie: duş subacval jacuzii;
Aerosoli cu apă minerală alcalină;
Kinetoterapie în grup şi individuală, masaj, saună, bazin kinetoterapeutic.
Aceste proceduri ajutătoare se efectuează cu aparatură modernă de înaltă performanţă.
Durata unei cure balneare este de 18 zile şi este indicat să fie repetată la 6 luni.
"Metoda Covasna"
Combinând tratamentul obişnuit în cazul afecţiunilor cardiovasculare cu elemente ambiente specifice oraşului Covasana (mofete, cură de apă minerală etc.), Benedek Géza a creat "metoda covasna". Obiectivul este eliminarea factorilor de risc prin: normalizarea hipertensiunii, renunţarea la fumat, normalizarea nivelului lipidelor din sânge şi a greutăţii corporale.
Un regim de viaţă ordonat, o dietă sănătoasă şi mişcarea zilnică stau la baza tratării bolilor cardio-vasculare fără medicamente.
Despre Mofete
Existenţa mofetelor în staţiune conferă o particularitate deosebită oraşului staţiune. Datorită caracterului geologic specific, mofetele sunt foarte bogate în manifestări postvulcanice, care se prezintă sub forma unor degajări puternice de bioxid de carbon (mofete), sau dizolvate în ape (ape carbogazoase). Emanaţiile carbogazoase sunt legate de fenomenul vulcanic care a avut loc în regiunea Harghita-Căliman-Gutâi, la sfârşitul poliocenului şi la începutul cuaternarului.
Gazele naturale emanate conţin bioxid de carbon (CO2), care ating o puritate de 98%. Aceste gaze folosite în spaţii special amenajate, denumite mofete, în concentraţii şi durată de timp ştiinţific şi riguros stabilite, constituie un excelent factor natural pentru tratarea unor multiple afecţiuni.
Mofetele se găsesc şi în Franţa, Italia, Parcul Naţional Yelowstone, dar cercetările susţin că Mofetele din Covasna sunt unele din cele mai puternice mofete din lume.
Evenimente organizate în Oraşul Covasna:
- Zilele “Kőrösi Csoma Sándor”
- Festivalul Folcloric “Izvoare Covăsnene”
- Deschiderea Sezonului Turistic
- Nedeia Mocănească
- Ziua Cetăţii Zânelor (Cetate Dacică)
- Zilele Oraşului Covasna
Metoda Covasna
Factori de cură balneară
- Apele minerale carbogazoase, bicarbonate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale, uşor sulfuroase cu o mineralizare totală de 3.2-22.4g/l pe care le aplicăm sub forma de cură externă ca băi şi sub formă de cură internă ca ape buvabile, apele minerale de la Covasna, sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică (2.5 g/l).
- Mofetele: emanaţii de gaze naturale în principal bioxid de carbon 80-90%
- Aerul puternic ozonat bogat în ioni negativi pe care îl aplicăm în cadrul curei de teren.
Mecanismul de acţiune
Mecanismul de acţiune al băilor şi mofetelor este în primul rând vasodilataţia periferică prin acţiunea directă a bioxidului de carbon asupra vaselor mici din tegument (capilare, arteriole) cea ce duce la încălzirea tegumentului, dar şi vasodilataţia sistemică (musculară, cerebrală) prin inhalarea unei mici părţi din bioxidul de carbon din mofeta (2.5-9%) care pătrunzând în torentul circulator se dizolvă în plasmă şi face vasodilataţie în musculatură scheletică şi curculaţia cerebrală. Acest experiment prin care s-a dovedit şi vasodilataţia sistemică s-a făcut chiar la mofeta de la Hotel Dacia din Covasna (metoda Clearence xenon 133) şi s-a constatat o creştere a fluxului muscular scheletic cu 40% şi o creştere a fluxului cerebral cu 75%. La baia CO2 se mai adaugă efectul mecanic al bulelor de CO2 (micromasaj) şi efectul termic al apei.
Prin aceste efecte vasodilatorii scade tensiunea arterială, se îmbunătăţeşte activitatea inimii prin scădere presarcinii, creşte circulaţia periferică şi sistemică se îmbunătăţeşte capacitatea la efort si calitatea vieţii creşte capacitatea de concentrare.
Indicaţii
- Afecţiuni cadiovasculare ca HTA esenţială st. 1 şi 2.; sechelari de la AVC; cardiopatia ischiemică cronică dureroasă şi nedureroasă; sechelarii de infarct miocardic la minim 3 luni de la externarea din spital; insuficienţă mitrală şi aortică compensată; valvulopatii operate la minim 3 luni de la operaţie stări după flebite superficiale şi profunde, boala varicoasă, ulcer varicos; arteriopatii prin ateroscleroză; tulburări curculatori periferice.
- Afecţiuni ale tubului digestiv – gastrite cronice hiperacide, ulcer gastroduodenal, dischinezie biliară, colecistite cronice litiazice şi nelitiazice, stări după ficat operat, pancratite cronice.
- Afecţiuni metabolice – diabet zaharat
- Afecţiuni ale sistemului neuropsihic – nevroze
- Afecţiuni reumatice: reumatisme cronice degenerative şi inflamatorii
- Afecţiuni ginecologice: metroanexite, sterilitate
În cadrul acestor afecţiuni se face cură profilactică, terapeutică şi recuperatorie
Pe lângă terapia cu factori naturali de cură bolnavii care vin la Covasna mai beneficiază de o serie de proceduri ajutătoare de electrofizioterapie, inhaloterapie, kinetoterapie ca :
Electroterapie: joasă, medie şi înaltă frecvenţă : ionogalvanizare,curenţi diadinamici, Tens, Trabert, băi galvanice, curenţi interferenţiali, unde scurte, ultrasunete, câmpuri magnetice.
Proceduri de termoterapie: solux, parafină, unde scurte, biostimulare laser
Proceduri de hidroterapie: duş subacval jacuzii
Aerosoli cu apă minerală alcalină
Kinetoterapie în grup şi individuală, masaj, saună, bazin kinetoterapeutic.
Aceste proceduri ajutătoare se efectuează cu aparatură modernă de înaltă performantă.
Durata unei cure balneare este de 18 zile şi este indicat să fie repetată la 6 luni.
Idei Pentru excursii în Zona Covasna pentru turiştii din staţiunea Covasna
1. Covasna – Lacul Siriu – Focul viu de la Lopătari – Vulcanii Noroioşi - Covasna - 132x2 km
2. Covasna – Braşov : Piaţa Sfatului (Clădirea Sfatului) – Casa Hirscher - Biserica Neagră – Strada Sforii (0268 419 078 ) –Bastionul Funariilor – Bastionul Ţesătoriilor - Poarta Schei – Poarta Ecaterina – Bastionul Fierarilor – Bastionul Graft - Turnul Negru- Turnul Alb - Covasna - 57x2 km
3. Covasna – Zăbala (Muzeul Ceangăiesc) – Ghelinţa (Bis.Cat Emeric) – Târgu Secuiesc (Muz.Breslelor) - Covasna - 18*2 km
4. Covasna – Băile Balvanyos – Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoş -Covasna- 71x2 km
5. Covasna – Târgu Secuiesc(Muzeul Breslelor) – Cernat (Muzeul Haszmann Pal)- Covasna – 28x2 km
6.Covasna – Reci (lacul Reci şi rezervaţia de mestecăniş ) – Sfântu - Gheorghe (Muzeul Național Secuiesc) şi Muzeul Carpaţilor Răsăriteni – Sfântu Gheorghe - Covasna 35x2 km
7. Covasna – Corund – Salina Praid – Sovata (Lacul Ursu) -Covasna - 178x2 km
8. Covasna – Castelul Bran - Covasna - 86x2 km
9. Covasna – Reci – Arcuş (Castelul Szentkereszthy ) - Covasna- 48x2 km
10. Covasna – Cheile Vârghişului – Castelul Daniel - Covasna - 85x2 km
11. Covasna – Lacul Roşu – Cheile Bicazului – Covasna - 174x2 km
12. Covasna – Braşov – Râşnov – Cheile Râşnoavei – (Castelul Râşnov)- Poiana Braşov - Covasna - 83x2 km
13. Covasna – Slănic Moldova (Parcul, Cheile și Cascada) – Târgu Ocna (Mina Salina) – Valea Uzului (Barajul şi Poiana Uzului) - Covasna - 155x2 km
14.Covasna – Zagon (Castelul Mikes) – Vama Buzăului (Valea Zimbrilor Rezervaţia Naturală) – Mărcuş (Mănăstirea Mărcuş) - Covasna - 68x2 km
Galerie foto
http://statiunibalneo.ro/index.php/localitati/covasna#sigProGalleriabbcd589c66