Oraşul Gura Humorului este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Bucovinei.
Cu o evoluţie zbuciumată de peste 500 de ani, localitatea Gura Humorului era cunoscută, încă din secolul al XIX-lea, pentru proprietăţile curative ale aerului şi ale apelor sale iar, în perioada interbelică, ca o staţiune balneo – climaterică de referinţă.
În anul 2005, prin HG 114, oraşului Gura Humorului i s-a recunoscut statul de staţiune turistică de importanţă naţională.
Oferta cultural-turistică a staţiunii este remarcabilă.
Pe teritoriul său se află biserica Sfintei Mănăstiri Voroneţ, Capela Sixtină a estului european, parte integrantă a patrimoniului cultural universal.
Gura Humorului este o adevărată placă turnantă a turismului cultural – religios bucovinean, de aici putând a fi accesate traseele către toate celelalte bisericile cu frescă exterioară din România, aflate sub patronaj UNESCO : Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi, Probota, Sfântul Gheorghe – Suceava .
Staţiunea turistică Gura Humorului are, pe lângă o structură hotelieră de invidiat, numeroase oferte de agrement:
- Complexul de agrement ”Ariniş”, organizat cu fonduri europene, ce oferă posibilităţi nelimitate de petrecere a timpului liber, în toate cele patru anotimpuri, dispunând de:
- o pârtie de schi – Pârtia „Şoimul” – 1478 m lungime, 35 m lăţime, 283 m diferenţă de nivel, dotată cu un telescaun de 1280 m şi cinci tunuri de zăpadă, deservită de o parcare de peste 350 de locuri
- două săli polivalente de sport
- o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, prevăzută cu saună şi jacuzzi, în care funcţionează o şcoală de înot şi o şcoală de iniţiere în scufundări
- un ştrand cu piscină în aer liber şi bazin de înot pentru copii
- un patinoar natural ce funcţionează, în timpul verii, ca spaţiu pentru role şi skateboard-uri
- terenuri de baschet, handbal, volei, tenis de câmp, fotbal ce dispun, inclusiv, de iluminat nocturn
- Piatra Pinului – una dintre cele mai importante rezervaţii paleo-oligocene din România,
- Piatra Şoimului – structură megalitică în care Daniil Sihastrul, ajuns egumen al Mănăstirii Voroneţ, după plecarea sa de la Putna, şi-a săpat o chilie ca loc de refugiu şi meditaţie,
- Dealul Cetăţii şi împrejurimile sale – o reţea de cetăţi de piatră şi puncte întărite ce făceau din Gura Humorului o adevărată fortăreaţă la intrarea în Munţii Orientali,
- Un vechi cimitir evreiesc, al doilea ca mărime din judeţul Suceava, cu stele funerare impresionante, unde doarme, întru eternitate, mama celebrului tenor Joseph Schmidt,
- Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – singurul muzeu al spiritualităţii populare bucovinene,
- Cea mai veche biserică catolică, în funcţiune, din Bucovina,
- Monumente de arhitectură urbană din secolul al XIX-lea.
Tot aici, în Gura Humorului, se organizează evenimentele culturale importante:
- Zilele Oraşului Gura Humorului (Festivalul Festivalurilor în inima Bucovinei) organizate, de regulă, în al doilea week-end al lunii iulie dar care vor avea loc, anul acesta, în perioada 2-5 septembrie 2010,
- Festivalul Internaţional de caricatură şi literatură umoristică Umor la…Gura Humorului( ediţia a XX-a, în 2010 ), ce se desfăşoară concomitent cu Zilele oraşului Gura Humorului,
- Festivalul Inter-Naţional de Film documentar Toamnă la Voroneţ( ediţia a XXX-a, în 2010 ) organizat, de regulă, în cel de-al doilea week-end al lunii octombrie dar care, în acest an, se va desfăşura, concomitent cu Zilele Oraşului, în perioada 2-5 septembrie 2010,
- Târgul de Paşti – târg al ouălor închistrite ( ediţia a XII-a, în 2010 ), organizat în marţea Floriilor ortodoxe,
- Sărbătoarea coşurilor pascale ( ediţia a II-a, în 2010), organizată în a doua zi a Paştelui ortodox,
- Concursul de ciocnire a ouălor pascale ( ediţia a II-a, în 2010), organizat în parteneriat cu localitatea Mănăstirea Humorului,
- Barabula de Aur ( ediţia a II-a, în 2010), festival-concurs de gastronomie bucovineană, organizat în cadrul Zilelor oraşului Gura Humorului,
- Festivalul Naţional „Doină, doină, cântec dulce” (ediţia a XIII-a, în 2010) organizat în cadrul Zilelor oraşului Gura Humorului,
- „Iarnă bucovineană”- Festival al tradiţiilor de înnoire a timpului calendaristic ( ediţia a XV-a, în 2010), organizat la sfârşit de an.
POTENȚIALUL TURISTIC
Turismul oraşului beneficiază de faptul că localitatea se află pe traseul turistic de la E la V – DN 17 Suceava -Vatra Dornei -Cluj din care se desprind majoritatea acceselor spre obiectivele turistice din zonă.
Turismul în zona oraşului Gura Humorului constituie una din priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, investiţiile în acest domeniu constituindu-se într-o prioritate a Planului Naţional de Dezvoltare a României.
Ţinutul Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri.
Oraşul se încadrează în “Zona Mănăstirilor Bucovinei” ce cuprinde Obcinile Bucovinei între văile Sucevei şi Moldoviţei, străbătută de trei drumuri turistice dispuse în circuit, cu legături bune cu zonele turistice limitrofe.
Patrimoniu cultural-artistic
Situat în centrul geografic al judeţului Suceava, Gura Humorului deţine o poziţie strategică pentru accesarea tuturor traseelor turistice ce au ca scop vizitarea mănăstirilor cu frescă exterioară şi a celorlalte obiective din această parte de ţară.
În acest teritoriu se află cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală: Voroneţ, Humor, Arbore, Moldoviţa, Suceviţa, care prin valoarea incontestabilă a picturilor exterioare fac parte din patrimoniul culturii universale, incluse în evidenţa UNESCO. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă (“albastru de Voroneţ”, “roşu de Humor”) şi prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică, de natură religioasă sau care oglindesc monumente din istoria Europei (“Cucerirea Constantinopolului”, Geneza, Judecata de Apoi, Scara Virtuţilor etc.).
MĂNĂSTIREA VORONEŢ
Din cele cinci monumente istorice enumerate, MĂNĂSTIREA VORONEŢ se află chiar pe teritoriul oraşului, la 4 kilometri de centrul administrativ.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.
În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor.
Este o biserică de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fără pridvor, 7,7 m lungimea naosului şi pronaosului, 10,5 m în dreptul absidelor laterale).
Între bisericile cu frescă exterioară, biserica Mănăstirii Voroneţ, supranumită Capela sixtină a estului european” este, fără îndoială, cea mai renumită şi mai bine cunoscută în lume.
Pictura exterioară se datorează lui Grigorie Roşca, eruditul teolog care a urmărit personal realizarea operei călugărilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost excepţional: Judecata de Apoi ocupă tot peretele de apus într-o uriaşă compoziţie pe cinci registre, unică în arta orientului creştin. Specialiştii o consideră, prin amploare, ştiinţa efectului decorativ şi strălucirea policromiei, superioară compoziţiilor de la Athos şi celor de la Camposanto (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului constă şi în curajul său de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare – totul pe un fond albastru ce a născut sintagma albastru de Voroneţ egală verdelui Veronese şi roşului Titzian.
MĂNĂSTIREA HUMOR
La nici 6 km de centrul oraşului Gura Humorului, urmând DJ 177, se află Mănăstirea Humor, cu hramul Adormirii Maicii Domnului (15august), ctitoria logofătului Teodor Bubuiog şi a soţiei sale, Anastasia.
Ridicată în anul 1530 în vecinătatea unei vechi mănăstiri (consemnată la 1415 şi căzută în ruină la începutul secolului al XV-lea, mănăstire de care este legată şi prima consemnare, la 1490, a Seliştei Poiana de la Gura Humorului), biserica Mănăstirii Humor este armonios proporţionată deşi este lipsită de turlă.
În zona mediană, între pronaos şi naos, apare gropniţa deasupra căreia se află o încăpere specială, tainiţa, destinată adăpostirii tezaurului mănăstirii, în caz de primejdie.
Din zidurile de incintă se păstrează doar turnul construit în anul 1641, prin îngrijirea domnitorului Vasile Lupu.
Pictura interioară şi exterioară, dominată de culoarea roşie (roşul-brun, roşul-purpuriu şi roşul-violet) a fost realizată în anul 1535. Tema centrală a picturii exterioare este asediul Constantinopolului, situat la baza celor 24 de scene ale Imnului acatist de pe faţada sudică.
În interior, reţine atenţia portretul doamnei Elena (soţia lui Petru Rareş) din tabloul votiv, realizat în naosul bisericii. Criticii de specialitate consideră acest portret ca fiind cel mai reprezentativ pentru întreaga pictură medievală moldovenească.
Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective:
- Biserica “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sf. Gheorghe” – construită în 1530 şi având codul SV-II-m-A-05570.01
- Ruinele caselor mănăstireşti – datând din sec. XVI – XVIII şi având codul SV-II-m-A-05570.02
- Turnul clopotniţă – datând din sec. XIX şi având codul SV-II-m-A-05570.03
- Turnul lui Vasile Lupu – construit în 1641 şi având codul SV-II-m-A-05570.04
Galerie foto:
http://statiunibalneo.ro/index.php/localitati/gura-humorului#sigProGalleriab99713bb9a