TURISMUL DIN ZONA DORNELOR
COMPONENTĂ ESENŢIALĂ ÎN SISTEMUL TURISMULUI NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL
Situată în inima Carpaţilor Orientali într-un culuar depresionar la 802 m altitudine staţiunea Vatra Dornei se află la intersecţia unor importante căi de comunicaţie ce fac legătura între Bucovina şi Transilvania sau Bucovina şi Moldova. Este aşezată la confluenţa Bistriţei Aurii cu principalul afluent – Dorna fiind mărginită de culmile munţilor Giumalău (nord), Suhard (nord vest) şi Călimani (sud).
Bazinul Dornelor a devenit cunoscut ca staţiune balneară încă din a doua jumătate a sec XVIII când apele minerale din această parte a Imperiului Habsburgic (Vatra Dornei – Candreni – Şaru Dornei), au fost studiate de Hacquette de Nurnberg.
Prima propunere de sistematizare a băilor de la Vatra Dornei s-a înaintat autorităţilor în anul 1810 de către doctor Plusch. În paralel s-a dezvoltat şi ramura de îmbuteliere a apelor minerale , astfel la Poiana Negrii în 1812 putând fi îmbuteliate 50000 de sticle pe an.
Prin modernizarea captărilor de izvoare şi a clăirilor destinate tratamentului, numărul sanatorizaţilor a crescut de la 57 de familii în 1847 la 270 de bolnavi în 1890. o nouă etapă în dezvoltarea staţiunii a început în anii 1883 odată cu refacerea şi modernizarea băilor, captarea a 7 noi izvoare de ape minerale iar în 1895 în urma audienţelor primarului Vasile Deac, la Curtea Imperială a început construcţia unor imobile ca nucleu de dezvoltare modernă a staţiunii (Stabilimentul Balnear, Cazinoul, Palatul Comunal, Izvorul Sentinela).
După 1900 populaţia ajunge la 5000 de locuitori, iar la 17 12.1907 localitatea este declarată oraş al Imperiului Austroungar.
Deşi şoseaua C-lung. Mold. – Vatra Dornei – Pasul Tihuţa – Bistriţa a fost construită încă din anii 1780 – 1785 (fiind necesară transportului fierului şi manganului din Bazinele Dornei şi C-Lungului ), numărul turiştilor şi a sanatorizaţilor a crescut simţitor după octombrie 1902 când s-a terminat construcţia căi ferate până la Gara Mare. Următorul pas în privinţa dezvoltării transportului de călători şi implicit a staţiunii a fost definitivarea Gării Băi în anul 1910 cunoscută în acea perioadă sub numele de Gara de Vară. Acest lucru dovedeşte că autorităţile au susţinut în primul rînd dezvoltarea turismului balnear pe lângă industria extractivă şi industria lemnului ca o compomentă importantă a economiei locale.
Un loc aparte in cadrul municipiului este ocupat de Parcul statiunii. Masuratorile efectuate au indicat parcul ca un loc cu un nivel calitativ maxim de aero-ionizare. Plimbarile in aer liber pe aleile parcului au fost considerate dintotdeauna elemental principal al tratamentului. Din anul 1847 pana in prezent Parcul a suferit multe modificari, dar actuala configurare a fost prefigurata in linii generale in prima parte a anului 1886.In vara anului 1899, data inaugurarii oficiale a statiunii balneoclimaterice, in Parc a concertat pentru prima data fanfara Regimentului de Infanterie Cernauti.
Incepand cu anii 1935 in Vatra Dornei a luat nastere o puternica miscare turistica axata pe dezvoltarea turismului activ. In acest sens s-au amenajat terenuri de sport iar in 1936 a fost editat un mic ghid al Dornei in care pe langa prezentarea statiunii si a unor agenti economici au fost enumerate si o serie de trasee turistice din masivele Giumalau – Rarau, Suhard si Calimani si adresele unor ghizi montani din zona.
Statiunea a cunoscut o perioada de regres in timpul celor doua razboaie mondiale, insa dupa 1945 a fost modernizata si dezvoltata continuu, astfel ca in 1950 statiunea era exploatata la intreaga capacitate.Pana in anul 1989 statiunea s-a dezvoltat pe toate planurile: medical, de agreement si de odihna, evidentiindu-se in lantul statiunilor balneoclimaterice printr-o paleta foarte larga de factori naturali:
- ape minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate si magneziene, feruginoase;
- mofete naturale de sonda cu o mare puritate si concentratie de CO2;
- namol de turba din Tinovul Mare,Poiana Stampei cu continut //mare de coloizi organici si acizi humici;
- ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;
- bioclimat tonic, stimulant, concentratie mare de aeroioni negativi.
In perioada 1990 – 1997 turismul dornean a suferit o perioada de regres in ceea ce priveste fluxul turistilor in statiune ceea ce a condus la o scadere semnificativa a investitiilor in turism.
Incepand cu anul 1997 statiunea inregistreaza o perioada de ascendenta economica, astfel ca investitiile private in domeniul turismului depasesc 300 miliarde lei,investitii facute in noi capacitate de cazare dar si in modernizarea celor existente si aducerea acestora la standarde competitive. Astfel capacitatea de cazare a crescut cu 15% iar numarul de turisti care ne viziteaza anual cu 25%
Ca o recunoastere a standardului statiunii in ceea ce priveste potentialul turistic si de agrement, a eforturilor depuse de autoritati si agentii economici din zona, Guvernul Romaniei a hotarat prin HG 177/1999 ca Vatra Dornei sa fie atestata ca statiune turistica de interes national.
In anul 2017 statiunea Vatra Dornei beneficiaza de:
- 2600 de locuri de cazare in hoteluri de 2, 3 şi 4 stele precum şi o variata retea de pensiuni turistice si agroturistice;
- baruri, discoteci;
- 3 baze de tratament cu sectiide bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidro terapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie;
Muzeul de Ştiinţele Naturii din Vatra Dornei a fost inaugurat în anul 1956.
În acest muzeu sunt prezentate vizitatorilor bogăţiile naturii din Ţara Dornelor.
În expoziţie pot fi întâlnite familii de cerbi şi căpriori, urşi bruni, vulturul pleşuv brun, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn precum şi multe specii de păsări şi mamifere.
Muzeul Etnografic reprezintă în esenţa sa pe lângă frumuseţea portului popular al zonei şi meşteşugurile şi îndeletnicirile locuitorilor (creşterea animalelor, plutăritul).
În sezonul de iarnă staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 3 partii de schi omologate in lungime de 850, 1500 si 3000 m, deservite de un tele scaun, doua teleschiuri si un baby schi, o partie de schi fond, un patinoar.
Trebuie sa amintim ca Vatra Dornei este polul plecarilor pe trasee turistice in trei masive importante: Suhard, Giumalău – Rarău, Călimani şi Bistriţei.
Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 350 de km.. traseele sunt amenjate si patrulate periodic de către membrii formaţiei Salvamont Vatra Dornei
Diversitatea sporturilor care se pot practica la Vatra Dornei este completată din anul 2000 de o ramură nouă şi anume turismul de aventură şi al sporturilor extreme : river rafting, zbor cu parapanta , mountain bike, via -ferrata, tiroliana, escalada. Începând cu anul 2012 s-au pus în valoare aproximativ 150 de km de trasee pentru ciclism montan.
În colaborare cu Universitatea Ştefan Cel Mare Suceava s-a inaugurat Parcul de Turism Activ – Vatra Dornei. Acest parc cuprinde 45 km de trasee de nordik walking amenajate în raza staţiunii Vatra Dornei, în formă de stea având toate caracteristicile europene ale acetui tip de activităţi.
Componenta culturală este formată dintr-un mare număr de manifestări naţionale şi internaţionale precum: Serbările Iernii , Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri Populare de Iarnă “PORNIŢI PLUGUL FEŢI FRUMOŞI” , Zilele Dornei, Festivalul Naţional al sporturilor extreme DORNA X TREM, Festivalul naţional al Teatrelor Populare, Festivalul Naţional al Teatrelor de Păpuşi, Festivalul Naţional de Muzică Uşosră pentru Copii MUZRITM.
O completare a multiplelor ramuri ale turismului dornean este reprezentată de turismul ecumenic, Din Vatra Dornei organizându-se excursii de câte o zi la mănăstirile din Moldova, Bucovina sau Maramureş.
La ora actuală se poate vorbi de un adevărat PRODUS TURISTIC cu marca DORNA care înglobează turismul balnear, turismul de agrement, turismul de afaceri, turismul cultural, turismul activ şi de aventură.
ALTE OBIECTIVE TURISTICE:
- MEGALITII DE LA GURA HAITII – reprezintă gravuri pe roci, urmele unor străvechi civilizaţii. Se află la aprox 25 km de Vatra Dornei, pe drumul de access s pre vechea exploatare Călimani (închisă).
- PARCUL NAŢIONAL CĂLIMANI – întins pe o suprafaţă de aprox 26.000 ha, cuprinde mai multe rezervaţii : rezervaţia geologică 12 APOSTOLI, rezervaţia de PINUS CEMBRA, rezervaţia de COCOŞ DE MESTEACĂN. Accesul auto se face pe drumul judeţean de acces către vechea exploatare Călimani (închisă) – 25 km.
- REZERVAŢIA RARĂU PIETRELE DOAMNEI- rezervaţie geologică, floră şi faună. Accesul se face 25 km pe DN 17 B pe Valea Bistriţei, apoi 13 km pe drum judeţean, sau potecă turistică (3 ore).
- MĂNĂSTIREA DE LA PIATRA TĂIETURII -28 km– aflată la aprox 1500 m altitudine în munţii Bistriţei, mănăstirea este un punct de atracţie pentru pelerinii sosiţi în staţiune. Accesul se face 20 de km pe drumul judeţean către com Panaci
- SCHITUL RARĂU – 29 km.- aşezământul monahal se află la altitudinea de 1300 în Masivul Rarău, pe drumul de acces către Pietrele Doamnei Rarău.
- REZERVAŢIA CHEILE ZUGRENI – PIETROSUL – rezervaţie geologică, floră şi faună . limitele cuprind Cheile Zugreni la altitudinea de aprox 720 m (râul Bistriţa) şi vf Pietrosul (1792 m. ) şi Pogolinul. În această zonă se află o plantă unică în lume – VULTURICA. Accesul se face 25 km pe DN 17 B pe valea Bistriţei, apoi pe traseu turistic 4 ore.
- REZERVAŢIA DE TURBĂ de la Poiana Ştampei – 25 km.